Emil Gaju – cavalerul luminii

Emil Gaju, descendent din pãrinti cu suflet si nume de sfinti: Maria si Nicolae (luminoasã sã-i fie amintirea), crescut pe vatra Tãrii de Jos (Cahul), vine pe elipsa plaiului nostru pentru a media sublimul si a uni o vesnicie de alta. Timpul trece prin clepsidrã, prin sufletul nostru, dar si intelectualul, omul de culturã, actorul, regizorul Emil Gaju trece prin timp inteligent, cu suferinta despãrtirilor si bucuria regãsirii de sine, sculptînd inspirat, cu grijã chipuri de neuitat – imagini artistice tridimensionale, iar munca de zi cu zi este egalã cu cea de-a patra dimensiune si tot ce face se vede, se simte si se percepe ca vela pe mare, ca floarea de cicoare în lanul cu grîu, ca lacrima/zîmbetul pe fata unei femei.
Atlantii si cariatidele care au sustinut si inspirat permanent sufletul dornic al lui Emil Gaju de a fãuri propria operã în contextul creatiei divine dintre suflet si existentã sunt familia de intelectuali de unde provine; scoala; Facultatea de Filologie a USM (literat); Scoala Superioarã de Teatru “B.V.Sciukin” de pe lîngã Teatrul Academic “Evg.Vahtangov” din Moscova, unde învatã actoria (teatru si film). Tot la aceastã scoalã revine în 1989-1990 pentru un stagiu de profesor (Arta Actorului); specialitatea regie film o deprinde de la profesorii Lucian Bratu si Copel Moscu la Academia de Artã Teatralã si Cinematograficã (A.T.F.)”I.L.Caragiale ” din Bucuresti; în 1999-2000 este stagiar si cadru didactic la Universitatea Nationalã de Artã Teatralã si Cinematograficã (UNATC) din Bucuresti, clasa prof. Sanda Mahu, iar sub conducerea profesorului universitar, doctor Ion Tobosaru, teatrolog si estetician de marcã, a realizat doctorantura; Veniamin Apostol a fost dascãlul în regia de teatru, iar actrita Valentina Izbesciuc, este mama scenicã.
Avînd în calitate de mentori personalitãti cu renume, Emil Gaju a devenit singur un nume de referintã în arealul artei teatrale.
Compozitorul Iurie Andronic, care este si coleg de facultate, mentioneazã: “La doar cei cîtiva ani de practicã in domeniul actoriei, încadrat in multiple proiecte ale Teatrului Studentesc “Flacãra” de la facultatea profesiilor obstesti (FPO) a USM, unde activeazã pe parcursul celor doi ani in care isi face studiile la facultatea de litere, iatã cã bucuria creatiei, a jocului actoricesc, a descoperirii meandrelor Artei scenice teatrale il cuprind cu o forta incomensurabila… Probabil cã un rol covîrsitor l-au avut încurajãrile colegilor, ale regizorului Vasile Cãpãtinã (pe atunci director al Palatului de Cultura al Universitãtii), pentru ca in cele din urma Emil Gaju sã ia decizia si sã aleagã in favoarea scenei – a artei actoricesti , iar mai tîrziu a celei regizorale…
La primii pasi de carierã actoriceascã, Emil debuteazã in fata colegilor de facultate (in fata celor de universitate) cu multiple crochiuri – studii de pantomimã.
Miniaturile comice il plaseaza pe podiumul “scenelor” improvizate, din spatiul nonconventional, specific anturajului vietii studentesti. Anume ele ii oferã, dupa cît se pare, o doza buna de experientã, favorabilã creãrii si lansãrii primelor personaje din debutul sãu scenic. Astfel, Ivan Francovici din “Doina” sau “Sarbatoarea sufletului” de Ion Drutã, vine sa confirme deja o fazã in care actorul stãpîneste atu-uri forte – spirit viguros, SCANTEIETOR CA STROPII DE SAMPANIE, fler actoricesc si un fin simt al umorului… Desi rolurile realizate pentru spectacolele studentesti nu au fost prea numeroase, multe din ele rãmînînd in faza incipienta – de schite, probe, studii – experienta acumulatã in cadrul activitãtii Teatrului studentesc “Flacãra” ( sfaturile colegilor, inclusiv ale scriitorilor, poetilor, actorilor profesionisti, invitati la unele repetitii si la mai toate reprezentatiile teatrului ) nu poate fi neglijata. Probabil cã anume aceste prime încercãri, acesti primi pasi au stat la baza edificãrii ulterioare a actorului, regizorului, artistului Emil Gaju.
Un lucru important pentru carierã a fost, în vara anului 1980, anuntul Teatrului Republican “Luceafarul” pentru formarea grupului de studenti care aveau sã-si facã studiile la facultatea de actorie a Scolii “B.V.Sciukin”. Emil rãspunde cu entuziasm si multã dãruire propunerii de a lua parte la concurs si devine, in scurt timp, student al Institutiei Superioare Teatrale de prestigiu.”
Ulterior, alãturi de colegii sãi P. Vutcãrãu, A. Sochircã, A. Mosoi, V. Todercan, A. Mensicov, regizorul-actor Emil Gaju formeazã trupa teatrului “E. Ionesco” pentru a pãstra focul sacru în constiinta, demnitatea si speranta spectatorului.
Realizînd peste 50 de roluri în teatru, TV si film Emil Gaju a trecut cercul format din Actiune-Aventurã-Comedie-Crimã-Documentar-Dramã-Erotic-Fantastic-Film noir-Horror-Istoric-SF-Thriller-Western. Realitatea crudã, dar si splendidã uneori, dragostea, pasiunea, tinuta regalã sunt prezente în sufletul actorului Emil Gaju în rolurile de anvergurã: Napoleon (“Napoleon” de F.Brukner); Al.Karenin (“A. Karenina” de L.N.Tolstoi); Jean (“Rinocerii” de E.Ionesco); Balta (“Horia” de I.Drutã); Catavencu (“O scrisoare pierdutã” de I.L.Caragiale); Claudius (“Hamlet” de W. Shakespeare); Vicontele de Vlamont (“Legãturi primejdioase” de Ch. de Laclos); Salieri (“Amadeus” de P.Shefer); A. Buendia (“Un veac de singurãtate” de G.Marquez); Marele Inchizitor (“Fratii Karamazov” de F.M.Dostoevski); A.Lãpusneanu (“Bastarzii” de D.Matcovschi); Astrov (“Unchiul Vanea” de A.P.Cehov); Cleant (“Avarul” de Moliere); Directorul Krigbaum (“Serpentina” de T.Dorst); Sotul (“Hei, oameni buni” de W.Saroyan). De asemenea, cu dãruire totalã, este prezent si în “Corespondentul nostru special”, 1987, regie N.Ghibu; “Durerea”, 1989, film regizat de D. Natvlisvili; “Detectiv fara voie”, film TV, 2001; “Accords et a cris”, producãtor D.Karvil, film TV, 2002; “Second Hand”, regia Dan Pita.
În “Cadavrul viu” de L.Tolstoi, montat la Teatrul National I.L.Caragiale, (Bucuresti), stagiunea 2000-2001, Emil Gaju este regizor secund, dar si actor în rolurile lui Afremov, patronul tractirului si Avocatul.
În calitate de regizor, Emil Gaju monteazã: “Drama” si “Cerere în cãsãtorie” de A.P.Cehov; “Conu Leonida” de I.L.Caragiale; “Micile Tragedii” de A.S.Puskin; “Delir în doi” si “Scaunele” de E.Ionesco; “Gaitele” de Al.Kiritescu; “Dona Juana” de A.Visdei; “Revine Marea Sarmatianã si ne întoarcem în Carpati” de N.Negru; “Piateta” de G.Goldoni; “Vecina de alãturi” de P.Chesnot; “Rugãciunea de searã” de I.Drutã; “Zãpezile de altã datã” de D.Solomon; “Lika sau noaptea americanã” de A.Zurabov; “Fotografii cu clovni invizibili” de V.Butnaru, spectacol-lecturã; “Dragostea în iarnã” si “Surprize de sãrbãtori”de N.Ptuskina; “Vreme închisã” de M.V.Ciobanu; “Don Juan” de G.Figuieredo; “Fidelitate conjugalã” de Dario Fo; “Domino sau farmecul discret al iluziei scenice” de A.Strindberg; “Care e mai tare” si “Omul care vorbeste singur” de M.Visniec; “Cît mã costã sotul tãu” de M.Zadornov. Spectacolele enumerate au vãzut lumina rampei la teatrele: “A.Mateevici”, Chisinãu; “Maria Filotti”, Brãila; Teatrul National “M.Eminescu”, Chisinãu; Teatrul de Stat Oradea; Teatrul “Valah”, Giurgiu. În prezent Emil Gaju are o colaborare fructuoasã cu Teatrul Republican Muzical- Dramatic “B.P.Hajdeu” din Cahul si multiple planuri de creatie pentru viitor.
Caracteristic pentru arta lui este pasiunea de a condensa semnificatiile majore pe orbita spatiului cultural, a descoperi parabola actorului si de a amplifica dinamica gîndirii spectatorului care participã nemijlocit si coerent la realizarea jocului/actiunii din interior.
Experienta adunatã pe parcursul celor 50 de ani de viatã si 30 ani de carierã actoriceascã Emil Gaju o dãruieste cu dragoste si bunãtate, ca un pom plin de fructe dulci si aromate, discipolilor sãi de la Academia de Arte “Luceafãrul” si Universitatea Ecologicã din Bucuresti, precum si discipolilor de la Academia de Muzicã, Teatru si Arte Plastice (Facultatea Arte Dramatice si Management Artistic) din Chisinãu.
Pentru meritele deosebite Emil Gaju este premiat si nominalizat la festivaluri nationale si internationale, iar prin decret prezidential i-a fost decernat înaltul titlu onorific “Maestru în Artã”.
Talentat, modest, blînd, sociabil, iertãtor, corect, disciplinat, Emil Gaju, un vis împlinit al pãrintilor naturali si spirituali, este un Cavaler al Luminii fiindcã pledeazã pentru valori, produce si emite frumosul, educã bunele maniere, cultivã dragostea de sacru, explicã adevãrul, împãrtãseste cu bucurie comorile sufletului sãu si însenineazã chipul celor dragi prin prezentã si prestantã. Mereu plin de farmec tineresc, inspirat, ingenios duce torta dãruirii si sublimului cu tandrete si noblete, arde incandescent în cercul creatiei si strãluceste virtuos pe elipsa profesiei.
Emil Gaju este un Domn al vietii din scenã si a scenei din viatã.
pentru Observatorul din Canada
de la Maria Tonu jurnalist, sociolog / Chisinau
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=6048

Cartea „POETUL din STELE” –  un semn de neuitare a poetului Grigore Vieru

Cartea „POETUL DIN STELE” a apărut la Toronto, Ontario, Canada, în cadrul cenaclului „Grigore Vieru”, în colaborare cu Societatea „Limba Noastră cea Română”, Chişinău. Această culegere de versuri şi proză este un omagiu poetului Grigore Vieru, la care şi-au adus aportul 45 de autori din Canada, Romania, Italia, Franta, Republica Moldova.

„Această idee este un îndemn astral, un gest de respect al meu, ca beneficiar al operei poetului, spune Maria Tonu, fondator şi moderator al Cenaclului Gr.Vieru. Copiii cuminţi ai Basarabiei şi României, unii risipiţi prin lumea mare, s-au „adunat grămăjoară şi au încăput într-o icoană” pentru a participa la semnul de neuitare a părintelui nostru spiritual din limba română modernă – Gr. Vieru”. Scriitoarea ne mai spune că la acest manuscris au muncit două luni, timp în care au avut ocazia să aibă noi lecţii de limbă şi literatură română. Au făcut un Master Class despre opera maiestrului Vieru. „Am reuşit! Poetul, fiind în Coloana celor Drepţi lângă Eminescu şi Dumnezeu, ne veghează din stele. Succesul cărţii este şi succesul nostru, al tuturor. Mereu vom omagia poetul împreună, ca fraţii! Aşa cum a visat şi ne-a dorit poetul întotdeuna: UNIŢI!” a mai menţionat d. Tonu.

Volumul poate fi vizualizat aici: http://www.lulu.com/shop/maria-tonu/poetul-din-stele/paperback/product-20375630.html